Luând în considerare că în cadrul reuniunilor acestui task force, organizate la data de 26, respectiv 27 februarie 2022, au fost analizate situaţia din Ucraina şi implicaţiile acesteia pentru interesele României, atât în planul securităţii, cât şi politic şi umanitar, şi s-a stabilit să fie întreprinse, în continuare, demersuri în vederea asigurării de sprijin şi asistenţă umanitară pentru anumite categorii de cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din Ucraina,

având în vedere necesitatea asigurării unor condiţii adecvate pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă,

luând în considerare evoluţia situaţiei din Ucraina care este într-o continuă dinamică, iar România, în deplină coordonare cu partenerii săi internaţionali, va urmări adoptarea şi implementarea celor mai bune variante de răspuns la provocările politice, de securitate şi umanitare generate de această criză umanitară,

având în vedere faptul că în cadrul reuniunilor task force-ului s-a concluzionat că se impun completări de urgenţă ale cadrului normativ referitor la atribuţiile şi competenţele Ministerului Afacerilor Interne pentru completarea capacităţilor de răspuns la situaţiile din teren, astfel încât statul român să poată oferi în mod eficient asistenţă pentru cetăţenii străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din Ucraina,

având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi de reacţie rapidă, pentru acordarea unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară cetăţenilor străini şi apatrizi aflaţi în situaţii de risc imediat, ipostaze în care dreptul la viaţă este pus în pericol, inclusiv în perioada imediat următoare,

Art. 1. - (1) Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază, în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locaţii de cazare stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare:

d) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală şi tratament corespunzător, prin sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, în conformitate cu prevederile Titlului IV din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

(1¹) Prevederile alin. (1) se aplică inclusiv beneficiarilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare.

(3) Achiziţia produselor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -c) şi a serviciilor de cazare se realizează prin procedura de achiziţie publică în regim de urgenţă, conform art. 68 alin. (1) lit. f) coroborat cu art. 69 alin. (4) şi art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi după caz, de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

(4) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (1¹), precum şi cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care solicită protecţie internaţională în România, prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 122/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care necesită servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e), beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi în normele de aplicare ale acestuia, precum şi de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi serviciile medicale cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, ca şi asiguraţii români, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, a contribuţiei personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu şi cu scutire de la coplată.

(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), serviciile medicale în asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice cuprinse în pachetul de servicii de bază se acordă fără a fi necesară prezentarea biletului de trimitere, care este formular cu regim special utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

(6) Furnizorii de servicii medicale, materiale sanitare, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, inclusiv pentru programele naţionale de sănătate curative, sunt obligaţi să înregistreze în aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate persoanele prevăzute la alin. (4) şi să păstreze copii de pe documentele de identitate, dacă acestea există.

(7) Furnizorii au obligaţia să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) şi pentru care întocmesc facturi distincte; facturile însoţite de documente justificative, în formatul solicitat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de copii ale documentelor de identitate, dacă acestea există, sau copii ale documentelor medicale de la nivelul furnizorilor, pentru persoanele care nu deţin documente de identitate, sunt raportate lunar caselor de asigurări de sănătate cu care sunt în relaţie contractuală în vederea decontării.

(8) Asumarea serviciilor medicale, materialelor sanitare, medicamentelor, dispozitivelor medicale acordate de furnizori se face prin semnătură electronică extinsă/calificată potrivit legislaţiei naţionale/europene în vigoare privind serviciile de încredere, respectiv Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 257/73 din data de 28.08.2014, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, cu completările ulterioare, şi Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, cu modificările ulterioare. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale înregistrate offline se transmit în platforma informatică din asigurările de sănătate în maximum 3 zile lucrătoare de la data acordării acestora. La stabilirea acestui termen nu se ia în calcul ziua acordării serviciilor medicale şi acesta se împlineşte în a treia zi lucrătoare de la această dată. Serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele, dispozitivele medicale din pachetele de bază, respectiv din programele naţionale de sănătate curative, acordate în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, nu se decontează furnizorilor de către casele de asigurări de sănătate.

(9) Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să întocmească evidenţe distincte pentru serviciile medicale, materialele sanitare, medicamentele sau dispozitivele medicale acordate persoanelor prevăzute la alin. (4) şi să deconteze furnizorilor contravaloarea acestora, în condiţiile respectării prevederilor alin. (5) - (8).

(10) Persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de Urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgentă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită. Mecanismul de decontare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Art. 2. - (1) Minorii neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază de protecţia specială prevăzută în Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pentru asigurarea protecţiei prevăzute la alin. (1), direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pot angaja personal contractual fără concurs în serviciile sociale destinate minorilor neînsoţiţi, în funcţie de nevoile acestora, pe o durată determinată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.

Art. 2¹. - (1) Persoanele cu dizabilităţi, însoţite sau neînsoţite, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale din centrele prevăzute la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind preluate în evidenţele direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 2³. - (1) Persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România, beneficiază, la cerere, în mod gratuit, de serviciile sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2⁴. - Persoanele adulte cu dizabilităţi şi persoanele vârstnice cu mobilitate redusă sau aflate în situaţie de dependenţă, care provin din zona conflictului armat din Ucraina, intră în România şi nu deţin documente de identitate valabile, sunt îndrumate către Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea stabilirii regimului juridic, concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către serviciul public de asistenţă socială de la nivel judeţean sau local, în vederea acordării serviciilor sociale.

Art. 2⁵. - Prin derogare de la prevederile art. 554 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale pot angaja, fără concurs, asistenţi sociali sau alt personal de specialitate, după caz, în cadrul serviciilor publice de asistenţă socială de la nivel local şi judeţean şi în cadrul serviciilor sociale în care sunt beneficiari care provin din zona conflictului armat din Ucraina, în funcţie de nevoile acestora, pentru o durată determinată, dar nu mai mult de 3 ani.

Art. 3. - (1) Asigurarea utilităţilor de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -c), pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (1¹), se realizează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi, după caz, de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

(2) În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (1¹) sunt cazate în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, cheltuielile aferente cazării şi utilităţilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) se pot asigura şi prin decontare de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi după caz, de către inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov.

Art. 4. - (1) Cheltuielile ocazionate cu utilităţile de primă necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -c), precum şi cele necesare funcţionării taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară, respectiv cele aferente asigurării cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene/al Municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobat potrivit legii.

(3) Cheltuielile generate de măsurile prevăzute la art. 1 alin. (4), inclusiv pentru contribuţia personală pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

(4) Contravaloarea prescripţiei medicale, inclusiv a contribuţiei personale pentru medicamentele acordate în tratamentul ambulatoriu persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) se decontează furnizorilor de medicamente care se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate în termen de 30 de zile de la data depunerii facturilor însoţite de documentele justificative.

(5) La stabilirea depăşirii valorii anuale a bugetului de referinţă potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (17) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ia în calcul valoarea consumului de medicamente aferent persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat şi au înregistrat rezultat medical.

(6) La regularizarea anuală a contribuţiei datorate, potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 184/2015, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea numărului unic de pacienţi eligibili efectiv trataţi pe parcursul derulării unui contract cost-volum nu se iau în calcul persoanele prevăzute la art. 1 alin. (4) care au beneficiat de medicamente ce fac obiectul acestuia.

(7) Pentru serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale din pachetul de bază, precum şi medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi serviciile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, acordate persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (4), sumele contractate cu casele de asigurări de sănătate se suplimentează după încheierea lunii în care au fost acordate, prin acte adiţionale.

(9) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea cheltuielilor generate de acordarea asistenţei umanitare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor aferente acordării protecţiei temporare conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenţei unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înţelesul art. 5 din Directiva 2001/55/CE şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare, la solicitarea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre a Guvernului pot fi asigurate sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.

(10) Se autorizează Ministerul Finanţelor să introducă modificările corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în vederea majorării cu sumele transferate din bugetul Ministerului Sănătăţii, conform alin. (3), la propunerea Ministerului Sănătăţii.

Art. 6. - Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare în România, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care sosesc din Ucraina nu au obligaţia de a completa Formularul digital de intrare în România.

Art. 7. - Prin minor neînsoţit în sensul prezentului act normativ se înţelege cetăţeanul străin sau apatridul sub vârsta de 18 ani, care a sosit pe teritoriul României neînsoţit de niciunul dintre părinţii săi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găseşte sub supravegherea legală a unei alte persoane.

Art. 8. - (1) La nivelul fiecărui judeţ şi, după caz, la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti se constituie Grupul operativ pentru minori neînsoţiţi, fără personalitate juridică, denumit în continuare Grupul operativ, care are rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecţia minorului neînsoţit.

(2) Grupul operativ este compus din reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, ai inspectoratului şcolar judeţean, respectiv ai Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, ai direcţiei de sănătate publică şi ai organizaţiilor neguvernamentale sau, după caz, şi ai organismelor internaţionale. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile Grupului operativ pentru minorii neînsoţiţi se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.

Art. 9. - În aplicarea legislaţiei naţionale şi internaţionale, procedura de cooperare între autorităţi privind intrarea, înregistrarea, tranzitul, şederea, precum şi asigurarea protecţiei drepturilor minorilor neînsoţiţi se aprobă prin ordin comun al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, al ministrului afacerilor interne, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului sănătăţii şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Art. 10. - (1) Minorii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intraţi pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecţie internaţională conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, ori cei care sunt beneficiari ai Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 şi având drept efect introducerea unei protecţii temporare, beneficiază de următoarele drepturi în domeniul educaţiei:

(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin audient se înţelege elevul şcolarizat într-un alt sistem de învăţământ din altă ţară, care îşi continuă, la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului minor, a elevului major sau a autorităţii competente, parcursul şcolar într-o unitate de învăţământ din sistemul de învăţământ românesc şi este înscris în cataloage provizorii, până la echivalarea studiilor şi susţinerea eventualelor diferenţe.

Art. 11. - (1) În vederea respectării drepturilor prevăzute la art. 10, Ministerul Educaţiei, prin inspectoratele şcolare, va asigura cuprinderea tuturor minorilor menţionaţi la art. 10 în sistemul de învăţământ românesc, prin asigurarea resursei umane necesare desfăşurării activităţilor didactice.

(2) În situaţia în care resursa umană este insuficientă, prin derogare de la prevederile art. 247, 248, 254, 262 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, activitatea didactică şi activitatea de consiliere şcolară va putea fi realizată de studenţii din universităţile de stat/particulare din România sau de cadre didactice pensionare.

(5) În vederea intrării în colectivitate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, minorii menţionaţi la art. 10 vor beneficia de examinarea stării de sănătate în unităţile de învăţământ conform legislaţiei în vigoare şi li se va elibera un document medical pentru înscrierea în colectivitate. În situaţia în care nu sunt vaccinaţi, aceştia pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului naţional de vaccinare derulat de Ministerul Sănătăţii.

a) dreptul de a participa la activităţile educative din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar şi la activităţile extracurriculare din cadrul cercurilor constituite la nivelul palatelor şi cluburilor copiilor. Participarea la activităţile extracurriculare nu este condiţionată de calitatea de audient;

b) dreptul de şcolarizare în unităţi complexe de asistenţă medicală, de tip spital, în conformitate cu prevederile legale, pentru elevii care sunt nedeplasabili din cauza unei dizabilităţi, respectiv pentru elevii care suferă de boli cronice sau care au afecţiuni pentru care sunt spitalizaţi pe o perioadă mai mare de 4 săptămâni;

d) dreptul de a beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport prevăzute la lit. c), pentru elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutelă, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

Art. 12. - (1) La nivelul inspectoratelor şcolare se va constitui o comisie formată din: inspectorul şcolar general, 2 inspectori şcolari, 3 cadre didactice şi un psiholog/consilier şcolar pentru coordonarea activităţii de repartizare a preşcolarilor/elevilor la unităţile de învăţământ în care pot desfăşura activităţi educaţionale, precum şi în instituţiile în care vor beneficia de asistenţă psihopedagogică şi consiliere.

Art. 13. - (1) În vederea asigurării dreptului la educaţie, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, vor comunica inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti lista minorilor neînsoţiţi pe teritoriul României.

(2) Lista prevăzută la alin. (1) trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: numele şi prenumele, vârsta, nivelul de învăţământ, limba în care poate comunica minorul, locul în care acesta este cantonat, precum şi menţiuni referitoare la documente de identitate/studii aflate în posesia minorului, după caz.

Art. 14. - Comisia constituită în condiţiile art. 12 ia deciziile privind repartizarea minorilor către unitatea de învăţământ, în vederea asigurării dreptului la educaţie, având la bază lista prevăzută la art. 13 alin. (1), transmisă de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu sprijinul Inspectoratului General pentru Imigrări, şi va menţine legătura cu aceste direcţii generale în vederea acordării suportului necesar asigurării dreptului la educaţie, protecţie şi asistenţă socială.

Art. 15. - Minorii prevăzuţi la art. 10 alin. (1) înscrişi ca audienţi pot dobândi calitatea de elev în România după recunoaşterea sau echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, respectiv de către minister a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei.

Art. 16. - Prin derogare de la prevederile alin. (5) al art. 138 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei poate aproba în anii universitari 2021-2022 şi 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior pentru programul de studii solicitat - destinat şcolarizării studenţilor înmatriculaţi la instituţii de învăţământ superior din Ucraina.

Art. 17. - (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), alin. (1¹) şi alin. (4) cazate în spaţiile unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private şi instituţiilor de învăţământ universitar de stat şi private se acordă cheltuieli de masă şi cazare în limita a 50 lei/persoană/zi pentru cazare şi 20 lei/persoană/zi pentru masă, pe o perioadă de până la 90 de zile.

(2) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi private şi pentru instituţiile de învăţământ universitar de stat şi private, sumele se asigură de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Mecanismul de plată al sumelor se stabileşte prin ordin comun al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Educaţiei.


	PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Ministrul afacerilor interne, Lucian Nicolae Bode Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu Ministrul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, Gabriela Firea p. Ministrul finanţelor, Daniela Pescaru, secretar de stat